În România, fetele aleg să meargă la „real“ mai mult ca băieţii, spre deosebire de restul europenilor. În majoritatea ţărilor europene, profesorii au aşteptări stereotipe legate de rezultatele elevilor la diferite obiecte, în funcţie de sex: fetele, la lectură, băieţii - la matematică.
Cercetarea Eurydice, reţeaua Uniunii Europene de informare asupra educaţiei, a analizat performanţele şcolare ale elevilor din 27 de ţări europene înscrişi în instituţii de învăţământ de stat şi private.
În clasa a IV-a, băieţii europeni au note mai mari decât fetele, în timp ce în clasa a VIII-a, în ultimul an de gimnaziu, nu există diferenţe de gen. Fetele românce au însă calificative mai bune decât colegii lor, iar excepţia se mai repetă în Cipru, Bulgaria şi Lituania.
Băieţii, spre matematică
În majoritatea statelor europene, după vârsta de 14-15 ani, băieţii încep să primească note mai bune la matematică, ceea ce le influenţează alegerea studiilor universitare spre domeniile tehnice. Fetele au abilităţi de lectură mult mai bune decât băieţii, ele citind mai mult şi cu mai multă plăcere, încurajate de dascăli.
Expertul pe educaţie, Mihaela Jigău, care a cules datele din România pentru realizarea studiului, mărturiseşte că majoritatea profesorilor "asociază genul elevilor cu performanţe şcolare mai bune la anumite discipline: fetele - socio-umane, băieţii - cele exacte. Tendinţa de orientare către un anume profil de formare are la bază o serie de aptitudini specifice fetelor şi băieţilor, dar şi un anume model tradiţional de orientare şcolară şi profesională".
Profesorul de matematică Ion Cicu, care pregăteşte lotul olimpic, spune însă că "în ultimii ani, România a avut la olimpiadele internaţionale fete: Ana Caraiani sau Mădălina Persu sunt astfel de exemple. Participarea fetelor la olimpiada de matematică este semnificativă".
Absolve
