Uneori bucuria unică a maternităţii este umbrită de mici probleme de sănătate. Aşa se întîmplă şi în cazul mastitei, o infecţie a ţesutului mamar frecventă în perioada de alăptare.
Uneori bucuria unică a maternităţii este umbrită de mici probleme de sănătate. Aşa se întîmplă şi în cazul mastitei, o infecţie a ţesutului mamar frecventă în perioada de alăptare. Afecţiunea nu va ridica însă probleme deosebite dacă mama menţine o bună igienă locală şi foloseşte o tehnică de alăptare corectă şi nu ezită să contacteze medicul de familie sau ginecologul atunci cînd prezintă primele semne de boală.
Deşi există şi cazuri (destul de rare) de mastită şi în afara perioadei de alăptare, ne vom referi în continuare exclusiv la mastita postpartum. Frecvent, ea apare în primele şase săptămîni de alăptare, dar poate fi întîlnită în principiu pe toată durata acesteia.
Infecţie bacteriană
Mastita este o infecţie bacteriană care se produce fie prin pătrunderea germenilor din exterior prin mici leziuni aflate la nivelul mamelonului, fie prin suprainfectarea laptelui stagnant în glandă. Ea este favorizată de existenţa unor condiţii patologice locale (mastoza fibrochistică, malformaţii, cicatrici postoperatorii) sau generale (anemie, diabet, stres), precum şi de factori mecanici: presarea sînilor de un sutien nepotrivit, o poziţie incorectă la alăptat, alăptarea la intervale mari sau golirea incompletă a sînului.
Examenul fizic este esenţial în precizarea diagnosticului şi în urma acestuia medicul va prescrie un tratament cu antibiotice (care va fi urmat 10-14 zile), antialgice şi antiinflamatoare. De obicei, starea generală a pacientei se va îmbunătăţi după una-două zile, dar tratamentul trebuie urmat în continuare. Foarte importante şi benefice sînt însă măsurile simple pe care pacienta trebuie să le ia.
Recomandări
De cele
