Sătenii din Gottlob, o localitate în județul Timiș înfiinţată în 2004, scot artileria grea pentru a păstra onoarea lubeniţei lor, celebră în vestul ţării, lubeniţa de Gottlob. Sursa: Adi PîclişanSursa: Adi PîclişanSursa: Adi PîclişanSursa: Adi PîclişanSursa: Adi PîclişanSursa: Adi PîclişanSursa: Adi Pîclişan
1 /.
Au ajuns să exporte în Ungaria, Munchen şi Dăbuleni, dar pentru că pieţele din vestul ţării sunt pline de „lubeniţă de Gottlob” falsă, importată din Turcia sau Grecia, au decis să nu-şi mai vândă marfa decât etichetată, înregistrează brandul la OSIM şi se distrează în unicul Festival al Lubeniţei din România.
15 şi 16 august au însemnat două zile pline de pepeni, la Gottlob, unde a avut loc a doua ediţie a Festivalului lubeniţei.
Ca să-şi facă reclamă produsului local, agricultorii au muncit cot la cot cu autorităţile locale. Scopul declarat al festivalului este de a promova lubeniţa de Gottlob, a interesului producătorilor şi a localităţii totodată.
Un număr de 20 de producători din cei 80 ai satului s-au întrecut în lubeniţe. Unii nu mai pridideau cu ofertele de degustare gratuite, alţii s-au apucat de sculpturi în pepeni, iar cei mai mulţi au concurat pentru cele mai rotunde şi grele fructe.
La Gottlob, pe cele 384 de hectare producţia fructelor mari şi zemoase a trece anul acesta de 16.000 de tone. Spre deosebire de pepenii din Oltenia, aici s-au copt mai târziu, abia acum fiind în plin „sezon”. Cele mai mari specimene depăşesc 20 de kilograme de miez roşu aromat. „Cantitatea de lubeniţă produsă în comună este suficientă să asigure câte o felie de lubeniţă pentru fiecare român şi pentru o mulţime de germani şi maghiari care importă masiv”, explică primarul localităţii.
Pământul miraculos
Dacă pe vremuri „lubeniţa de Gottlob” era un soi autohton (Lovrin 535 – o lubeniţă
