Zoom Cumanii, mongolii și ortodoxia

Există mai multe motive pentru care invazia mongolă şi ultimii ani ai dominaţiei cumane pe teritoriul viitoarelor Ţări Române merită luate în calcul pentru subiectul pe care îl tratăm: • Evenimentele din jurul anului 1241 şi perioada ce a urmat au fost determinante pentru formarea statelor medievale româneşti. • Cumanii – care, pentru o vreme, au fost consideraţi stăpânii zonelor extracarpatice – ar fi putut să fie în etnogeneza noastră ce au fost francii pentru francezi, bulgarii pentru slavii sudici sau ungurii în Panonia. Ei ar fi putut să dea numele, limba şi chiar religia noului stat. Niciuna dintre acestea nu s-a petrecut. • Documentele indică o discrepanţă între credinţa populaţiei autohtone şi cea îmbrăţişată urgent în 1223 de cumani. • Invazia tătărască pune capăt pe de o parte migraţiilor diverselor popoare, iar pe de alta, acţiunilor de propagandă directă a Bisericii Romane în acest spaţiu. • Există numeroase dovezi care indică faptul că Basarab I, întemeietorul Ţării Româneşti, şi înaintaşii săi fac parte din elita populaţiei cumane. De aici apare întrebarea, era el catolic? Şi dacă da, de ce fiul său Nicolae Alexandru decide mutarea mitropoliei de la Vicina în capitala sa de la Curtea de Argeş, confirmând naşterea noului stat sub jurisdicţia constantinopolitană?

Zoom Despre autor

Neagu Djuvara (n. 1916, Bucureşti) este istoric, diplomat, filosof, jurnalist şi romancier. A publicat în principal lucrări despre istoria României; o parte dintre cărţile sale se referă la filosofia istoriei, concentrându-se în jurul problemei obiectivităţii istoriei şi istoriografiei.

Un neîntrecut povestitor, profesorul Neagu Djuvara nu poate să-şi reprime pornirea de a oferi cititorilor şi ascultătorilor săi o privire de ansamblu asupra controverselor istorice care i se înfăţişează. În rândurile de mai jos vă pr