Vineri seara, la Interviurile lui Ion Cristoiu de pe B1 TV, l-am avut invitat pe Eugen Teodorovici, ministrul Fondurilor Europene.

Eugen Teodorovici s-a născut în 1971.

Socotind că n-a trăit vremurile domniei lui Dej şi că la Facultate, după 1989, n-a prea fost studiată problema, am şovăit dacă să-l întreb:

Prin ce se deosebeşte Uniunea Europeană de CAER?

Nu mă număr printre moderatorii convinşi că un interviu trebuie să fie un prilej de punere în încurcătură a interlocutorului şi, cu atît mai puţin, un pretext de a arăta ce deştept sunt eu, cel care, în loc să întrebe, ține predici invitatului şi, prin el, telespectatorilor.

Asta explică şovăiala mea de a aborda cu Eugen Teodorovici problema asemănărilor şi deosebirilor dintre CAER şi Uniunea Europeană.

Întrebarea nu urma să fie pusă aşa, de florile mărului.

Recenta mineriadă antioccidentală, stîrnită şi regizată de USL, a adus din nou în prim-plan chestiunea raporturilor dintre România, membră a Uniunii Europene, şi Uniunea Europeană.

Prin vocea sectoristului Titus Corlăţean, ministrul nostru de Externe, s-a reafirmat spectaculos teza lansată de Adrian Năstase în aprilie 2012, asumată şi ridicată la rangul de politică de stat de Victor Ponta şi Crin Antonescu, intens cultivată de televiziunile USL, în frunte cu Antena 3:

Interesele naţionale ale României au fost călcate în picioare de Uniunea Europeană, care şi-a promovat, exploatîndu-ne şi umilindu-ne, propriile interese neocolonialiste. De aici, îndemnul, transformat în zbieret de luptă, al USL, exprimat de Titus Corlăţean la o clacă patriotardă organizată de Antena 3:

„Eu vreau să vă spun un lucru: cîtă vreme statul român, prin instituţiile sale, a fost un stat slab, şi după data aderării la Uniunea Europeană, nu a ştiut să îşi susţină, printr-o politică internă corectă, solidă, de respect faţă de cetăţean, print