Conţine în mare parte lapte de proastă calitate, compuşi de topire care împiedică fixarea calciului în oase şi conservanţi ce pot cauza cancer. Sursa: CODRIN PRISECARU

Brânza topită este o bombă alimentară care nu ar avea ce să caute în alimentaţia copiilor şi a tinerilor.

Diferenţa dintre brânza proaspătă şi cea topită este ca de la cer la pământ. Cea din urmă este procesată îndelung cu săruri de topire "pentru a dispersa proteinele din brânză şi pentru a le omogeniza, făcând-o elastică şi tartinabilă".

Ceea ce se ştie prea puţin este că aceste substanţe conţin citraţi şi fosfaţi, compuşi doldora de sare, astfel că cele mai multe sortimente ajung lejer la 3 grame de sare la o sută de grame de produs.

"În condiţiile în care cantitatea zilnică maximă pentru un copil este de 3 grame, iar pentru un adult- 5 grame. Şi nu mâncăm doar brânză topită", atrage atenţia prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, specialist în alimentaţie.

De la ciocuri la cancer

Efectele sării în exces din brânzeturile topite merg de la boli de inimă la anumite forme de cancer.

"Iar fosfaţii împiedică fixarea calciului în oase sau fac să se depună nefiziologic, ducând la formarea ciocurilor", subliniază expertul în alimentaţie.

Şi calitatea laptelui din brânza topită este îndoielnică.

"Sunt practic nişte resturi de lapte topite prin procese industriale care nu mai respectă structura brânzei normale", explică şi nutriţionistul Ştefan Ionuţ.

O altă problemă este cantitatea mare de grăsimi "rele", care îngroaşă arterele.

"E-uri din brânza topită pot modifica enzime. Copiii sunt mai expuşi, pentru că le afectează metabolismul de creştere.“

ŞTEFAN IONUŢ, nutriţionist

CU ETICHETELE LA CONTROL

"Conservanţii conţinuţi prăbuşesc imunitatea"

Pentru a avea dovada clară, am luat la întâmplare două sortimente de brânză topită