Cea mai frecventă boală după Alzheimer beneficiază în ultimii ani de terapii inovatoare. Specialiştii încearcă toate căile pentru a înfrânge această maladie.
În prezent, cercetătorii încearcă să elucideze mecanismele intime care duc la moartea neuronilor şi să identifice diversele forme de boală. În urmă cu câteva luni, un studiu franco-american a dat speranţe medicilor, sugerând faptul că rasagilina, un nou medicament, ar putea frâna evoluţia bolii parkinson, informează cotidianul francez „Le Figaro". De asemenea, acest nou medicament ar putea fi bine-venit în prevenirea afecţiunilor parkinsoniene cu transmitere ereditară.
O altă provocare majoră pentru cercetători este să acţioneze pe tulburările de postură, mers, vorbire, incontinenţă sfincteriană, simptome foarte invalidante care apar de obicei după 10-20 de ani de evoluţie a bolii.
„Aceste semne, aşa-numite axiale, care apar la 90% din pacienţi, nu sunt legate de un deficit de dopamină. Ele nu răspund la medicaţie sau la stimularea profundă a creierului", explică profesorul Yves Agid, directorul ştiinţific al Institutului creierului şi măduvei spinării ce reuneşte 600 de cercetători şi care îşi va deschide porţile în toamnă, la spitalul Pitié-Salpetriere din Paris. Practicată încă din 1993, în indicaţii foarte precise (înlăturarea tremorului, rigidităţii şi tulburărilor motorii), această metodă chirurgicală dificilă constă în stimularea unei mici zone situate adânc în creier (nucleul subtalamic).
Stimularea nucleilor din creier
În prezent, experţii caută să identifice şi alte ţinte pentru a combate boala. Echipe de specialişti francezi studiază în prezent efectele stimulării unor zone profunde din creier (segmentul pedunculo-pontin), implicate în postură şi mers. Dar rezultatele obţinute pe un număr limitat de pacienţi sunt deocamdată contradictorii, precizează pentru „Le Figaro" pro
