Înţepăturile de ţânţari provoacă aproape întotdeauna o reacţie de apărare din partea organismului care se manifestă prin înroşirea pielii şi formarea unei umflături iritante. În cazuri speciale, se produc leziuni şi infecţii cauzate de infectarea prin scărpinare, sau chiar febră. Manifestările pot fi mai severe în cazul copiilor, pentru că cei mici nu suportă mâncărimea dată de înţepătură, aşa că se vor scărpina mai mult decât un adult, cauzându-şi mici răni care favorizează infectarea cu bacteriile aflate în mod normal pe piele, susţin specialiştii. Prin înţepătură, unele specii de ţânţari pot inocula în sângele persoanei agenţi patogeni cum ar fi malaria, febra galbenă sau alte boli. În zonele geografice în care astfel de boli sunt răspândite, insectele reprezintă un mijloc de transmitere a maladiilor. Deşi bolile infecţioase transmise de ţânţari sunt mai frecvente în special în zonele tropicale şi subtropicale, şi în ţara noastră au fost înregistrate astfel de cazuri. Acum câţiva ani a existat o severă epidemie de encefalită cauzată de virusul West Nile, transmis prin înţepătura ţânţarilor. La persoanele foarte sensibile, reacţia depăşeşte mâncărimea normală, mai ales dacă înţepăturile sunt numeroase şi în mai multe locuri: zonele afectate se umflă şi starea de rău se generalizează (urticarie, scăderea tensiunii sanguine, simptome gastrointestinale, hipertermie şi şoc anafilactic), mai spun specialiştii.

Înainte de a pleca într-o călătorie în ţări exotice, este bine să vă informaţi asupra bolilor răspândite în acea regiune şi asupra insectelor care ar putea fi periculoase. Oricum este indicat ca în astfel de călătorii să cereţi sfatul medicului şi să vă luaţi măsuri profilactice. Există şi unele produse care protejează împotriva înţepăturilor, repelente, acestea ţinând ţânţarii la distanţă dacă se aplică pe toate zonele expuse de pe corp, de mai multe or