Mormane de gunoaie cu înălţimea unei vile cu două etaje, printre care se strecoară utilaje mari, care par de dimensiunea unor jucării de copii, iar oamenii care robotesc prin gunoaie – furnicuţe, aşa arată locul în care se depozitează temporar deşeurile produse de suceveni, după ce transportul lor la Botoşani nu a mai fost posibil.
Depozitarea gunoiului produs de suceveni în rampa Diasil de selectare a deşeurilor, soluţia de avarie găsită de municipalitate, are zile numărate.
Munţi de gunoaie acoperă o mare parte din suprafaţa disponibilă, printre ei fiind create culoare prin care circulă maşinile de gunoi, buldozerele cu care este clădit gunoiul, să ocupe cât mai puţin spaţiu, dar şi mulţimea de oameni care, cu mâinile afundate în gunoi, scormonesc după materiale reciclabile, care sunt trimise către centrele de recuperare.
Într-o săptămână, camioanele care vin aici încărcate cu gunoiul creat de suceveni nu vor mai avea unde să-l depoziteze.
Dacă nu ar fi fost colectate selectiv deşeurile reciclabile, iar resturile nu ar fi fost bine stivuite cu buldozerele cât e ziua de lungă, sucevenii nu ar mai fi avut unde depozita gunoiul pe care îl produc.
“Aproximativ 30% din gunoiul pe care îl primim zilnic, adică 15 maşini, încărcate cu câte 15 metri cubi de gunoi, este recuperat prin colectare selectivă şi transferat către centrele de recuperare din ţară. De asemeni, volumul ocupat de gunoi s-a redus cu aproximativ 20% prin tasare, altfel nu am mai fi avut unde să-l mai depozităm”, a declarat directorul Diasil, Anton Curelaru.
La un calcul simplu, în cele două săptămâni şi ceva de când gunoiul produs de suceveni nu mai poate fi dus la Botoşani, ca urmare a închiderii gropii de gunoi de acolo, pe 17 iulie, la rampa de selectare a Diasil au ajuns aproape 4.000 de metri cubi de gunoi produs de suceveni.
Întreaga cantitate trebuie să fie
