Nu ar fi numai dovadă de laşitate aceea de a ne întoarce acum împotriva lui Bute, ci de-a dreptul de prostie. Ar însemna să ne întoarcem împotriva noastră, a visurilor noastre. Adică a felului în care ne imaginam noi că se vor petrece lucrurile. Ştiam că va veni şi o înfrângere, că doar nu putea rămâne neînvins, cu centura în braţe până când s-ar fi retras de bătrâneţe. Numai că nu acum ne imaginam înfrângerea asta. Ne închipuiam că ea va veni după ce Bute va unifica centurile, bătându-i pe Froch şi Ward la ei acasă. Nu s-a întâmplat aşa, dar până la urmă este prima înfrângere a lui Bute. E dureroasă, nu eram obişnuiţi să-l vedem aşa pe Lucian, iar asta o face încă şi mai dureroasă. Am reţinut doua declaraţii din care se poate extrage nişte miez. Bute a spus ca nu l-a putut atrage pe Froch în capcana pe care i-o pregătise. Deci Froch l-a surprins, iar Lucian n-a avut plan B. Când gândeşti meciul într-un fel, iar el ia alta turnură, trebuie să apelezi la ceva, presupunând că ai la ce. O vorbă veche spune că mai bine să ai un plan prost decât sa n-ai nici unul. Problema e că şi cu un plan prost tot aici se ajungea. Apoi Doroftei a spus că adversarii din trecut nu i-au dat putere. Adică nu l-au făcut să simtă durerea, pericolul, deci să ştie unde să găsească resursele de a trece peste ele. Nu mai revin la povestea cu parcursul lui Bute, cariera lui a fost construită exact aşa cum trebuie, fiecare etapă fiind exploatată profesionist. Exact aceiaşi adversari consideraţi prea slabi pentru Bute au trecut şi prin pumnii celorlalţi. Numai că Bute, cu acea excepţie din finalul meciului cu Andrade, a trecut falnic, fără pas, ceea ce, paradoxal, se dovedeşte acum o problemă pentru el. Şi apropo de prostia de care pomeneam la început, Andrade n-a terminat următorul meci în picioare. Capul lui Lucian a simţit pumnul lui Froch, la meciul următor poate că tocmai capul îl va aju