Aşa le e soarta. Unii oameni se nasc cu pereţii vaselor din creier şubrede. Şi acolo unde pereţi vaselor au rezistenţă scăzută apare o umflătură, o găluşcă ieşită din peretele vasului. Pericolul este să se spargă această gâlmă precum la cauciucul maşinii. Şi dacă pe şosea are loc o pană pentru şofer, în cazul anevrismului se declanşează o hemoragie în creier.
Orice anevrism descoperit trebuie operat. Umflătura din peretele vasului cerebral trebuie anulată fie prin chirurgie cu bisturiul, fie prin intervenţii cu o sondă, un cateter care montează un balonaş sau o bilă mică. Prin aceste intervenţii mortalitatea în anevrismele cu hemoragie s-a diminuat de la 70% la 3%. Chirurgia deschide creierul şi pune agrafe pe gâtul umflăturii, izolează cu agrafe baza umflăturii şi găluşca se scoate astfel din circuitul sângelui în creier. Dar mai există metode care nu utilizează bisturiul, ci catetere, un fel de sonde introduse în vase. Cu ajutorul cateterului se plasează o biluţă la rădăcina umflăturii şi bila opreşte sângele să mai intre în găluşcă, de fapt, astupă gâtul găluştii.
Sau când cateterul ajunge în dreptul anevrismului, se umflă un balonaş aflat la vârful cateterului. Acest balonaş astupă gâtul umflăturii. Se mai poate utiliza şi un tratament cu medicamente. Bolnavul se ţine în repaus şi i se administrează medicamente împotriva edemului, adică împotriva acumulării de apă în ţesuturile creierului. Apoi, se dau medicamente împotriva durerilor. Se trece, apoi, la medicamente care să faciliteze formarea cheagului de apărare, care să oprească sângerarea.
Se administrează şi medicamente blocante de calciu, care împiedică spasmul arterelor pentru a salva zonele de creier doar adormite de hemoragie. Adormite şi nu moarte. Dar aceste metode cu medicamente comportă şi riscuri: să nu se dozeze bine medicament
