Locuitorii din Dobrogea şi din Moldova consumă gazele de cea mai bună calitate, care sunt şi cele mai scumpe, în timp ce ardelenii ard mai mult gaz pentru a încălzi acelaşi ibric de apă. Factura lunară poate varia cu 30 de lei pe teritoriul ţării, în funcţie de calitatea gazelor, la acelaşi volum consumat.

Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a introdus, de la 1 iulie 2008, un nou mod de calcul al consumului de gaze, exprimat în unităţi energetice, respectiv în kWh.

Citiţi şi:

O legătură a Serbiei la gazoductul cu Bulgaria este posibilă

South Stream nu va trece prin România

Nord Stream va trece prin în apele teritoriale ale Germaniei

Noua modalitate de facturare introduce, totodată, un parametru care măsoară calitatea gazelor, puterea calorifică superioară (de exemplu, cât gaz consumăm pentru a încălzi un ibric cu apă), exprimată în kWh pe metru cub.

Astfel că, pe lângă volumul de gaze consumat, pe factură se ia în calcul şi calitatea, iar consumul final se stabileşte înmulţind volumul de gaze utilizat cu puterea calorifică.

Aceasta variază pe teritoriul ţării în funcţie de zăcământul de unde provine gazul, de depozitul unde a fost înmagazinat sau dacă a fost adus din import. În România, puterea calorifică are o medie de 10,6 kWh pe metru cub şi variază cu circa 10%.

Astfel, cele mai ieftine gaze, dar şi cele de cea mai slabă calitate, sunt în centrul ţării: Harghita, Braşov, Covasna, Prahova, Sibiu, Mureş, dar şi în vest: Bihor, Arad, Caraş-Severin, cu valori sub 10,4 kWh pe metru cub. Gazele cu cea mai mare putere calorifică, de peste 11 kWh pe metru cub, sunt consumate de utilizatorii din zona Moldovei (judeţele Galaţi, Vrancea, Bacău, Neamţ), dar şi în Brăila, Constanţa şi Tulcea.

Gazul de import, calitate mai bună

Valorile puterii calorifi