Academia de Poliţie a identificat metodele prin care se căpuşează banii publici, achiziţiile "aparent legale" fiind predominante. Cum s-ar dezvolta România dacă bugetul public nu ar mai Academia de Poliţie a identificat metodele prin care se căpuşează banii publici, achiziţiile "aparent legale" fiind predominante.
Cum s-ar dezvolta România dacă bugetul public nu
ar mai fi furat pe toate căile cunoscute şi necunoscute? Estimările liderilor din mediul de afaceri bucureştean arată că - întrucât economia subterană reprezintă 60% din total - fără fraude, furturi şi corupţie bugetul ţării ar fi de 1,6 ori mai mare.
Dacă nu am fi avut inundaţii în 2005, creşterea economică a României din acel an ar fi fost de cel puţin 6% (faţă de 4,1%, cât s-a raportat); dacă nu am fi avut secetă în 2007, creşterea ar fi fost anul trecut de 8%, nu de 6%. Dar, dacă nu s-ar mai fura din banii publici, ce performanţe ar realiza economia şi societatea românească?
Cheltuirea banului public a fost şi tema unei dezbateri organizate ieri de Camera de Comerţ şi Industrie (CCI) Bucureşti, liderii mediului de afaceri analizând inclusiv metodele de fraudare a fondurilor statului. Preşedintele CCI Bucureşti, Ştefan D. Popa, a încercat o estimare: <> .
Liderul CCIB a prezentat şi o listă completă cuprinzând cele 273 de taxe şi impozite plătite de contribuabili, arătând că "e greu de spus care este utilitatea tuturor celor aproape 300 de dări, cert este că există contribuabili ai bugetului şi profitori ai bugetului>> .
Cum procedează "băieţii deştepţi>> ?
Cât despre cheltuirea banilor publici, Mihai Marcoci, cadru didactic la Catedra de Investigaţii a Academiei de Poliţie, a prezentat pe larg principalele metode de căpuşare a bugetului. Aceste metode, în număr de peste 20, au ca predominantă aparenta legalitate a proced
