O ŢARĂ CARE ÎMBĂTRÂNEŞTE
Scăderea natalităţii începută în anii ’90 şi migraţia masivă au condus la o creştere accentuată a ratei de îmbătrânire.
Curentul îmbătrânirii a cuprins România după ’90, când „dezlegarea” la avorturi a făcut ca natalitatea să scadă la jumătate imediat după Revoluţie. Spre deosebire de ţările occidentale, care au toate un spor natural pozitiv datorită imigranţilor, în România, judeţele unde numărul naşterilor e mai mare decât cel al deceselor se pot număra pe degete, potrivit ultimelor date statistice centralizate: Iaşi (spor pozitiv 458), urmat de Suceava (383), Braşov (348) şi Ilfov (13). La polul opus se află Teleorman, unde în 2011, numărul deceselor a fost cu 4.058 mai mare decât cel al naşterilor, urmat de Dolj, Prahova şi Olt. Spre deosebire de Ilfov, o zonă preponderent rurală, Bucureştiul a avut un spor negativ (-2023). Stimularea natalităţii şi atragerea imigranţilor ar putea umple acest „gol”, dar cum efectele s-ar vedea abia peste 20 de ani, specialiştii cred că sunt slabe şanse ca problema să fie inclusă pe agenda politică. O ŢARĂ CARE ÎMBĂTRÂNEŞTE
Scăderea natalităţii începută în anii ’90 şi migraţia masivă au condus la o creştere accentuată a ratei de îmbătrânire.
Curentul îmbătrânirii a cuprins România după ’90, când „dezlegarea” la avorturi a făcut ca natalitatea să scadă la jumătate imediat după Revoluţie. Spre deosebire de ţările occidentale, care au toate un spor natural pozitiv datorită imigranţilor, în România, judeţele unde numărul naşterilor e mai mare decât cel al deceselor se pot număra pe degete, potrivit ultimelor date statistice centralizate: Iaşi (spor pozitiv 458), urmat de Suceava (383), Braşov (348) şi Ilfov (13). La polul opus se află Teleorman, unde în 2011, numărul deceselor a fost cu 4.058 mai mare decât cel al naşterilor, urmat de Dolj, Prahova şi Olt. Sp