Stimate domnule Lucian Raicu,
Încep prin a vă ruga ca în toate scrisorile în care am scris "zidul lui Mayer" să transformaţi pe a în e, deci "zidul lui Meyer". Mi-am dat seama de greaşeală de-abia acum cînd am redeschis cartea ca să văd exact ce culoare avea plapuma de pe patul lui Ippolit, din visul acestuia. Era de mătase verde! Dar paianjenul lui Stavroghin, mai ţineţi minte? Unul mic, roşu! Mănuşile lui Lujin parcă-mi amintesc că-s liliachii. Camera lui Raskolnikov şi a babei au tapetul galben. Ar fi curios să-mi notez, să văd ce prefera din spectru Dostoievski.
*
Pentru ce se instalează Mîşkin, care are bani cu nemiluita, cînd vine de la Moscova, într-un hotel de mîna a treia, "în două odăiţe întunecoase şi sărăcăcios mobilate"?? Are el "gustul" mizeriei? Sau e, pur şi simplu, un zgîrcit? Dar ştiu că dă bani, în dreapta şi-n stînga, la toţi cei ce-l solicită. Singura ipoteză plauzibilă ar fi că Mîşkin e cu "domiciliu forţat". Nu stă unde-i convine lui, ci autorului!! Bănuiesc că pentru "atmoferă".
*
În seara de pomină, cînd Natalia Filippovna, îşi dă, ca să zicem aşa, poalele sufletului peste cap, în faţa musafirilor, Rogojin e împodobit foarte kitsch. "...avea la gît un fular nou de mătase, de un roşu aprins combinat cu verde, pe care stătea înfipt un diamant enorm, reprezentînd un cărăbuş, iar pe degetul murdar al mîinii drepte un inel de aur masiv cu un briliant de dimensiuni impresionante".
*
De fapt, chiar lui Dostoievski, Nastasia Filippovna îi calcă mărunt şi ascuţit pe nervi. De asta pune, la un moment dat, pe un personaj secundar să spună "Aici numai cravaşa poate să ajute, altfel n-ai cum s-o scoţi la capăt cu creatura asta." Să nu uităm că Rogojin, complice principal al autorului, o snopeşte, literalmente, în bătaie! Bravo, Rogojin!
*
Să fim atenţi, foarte atenţi la tot ce spu
