Istoria celor fara de istorie continua sa fie o tema de care istoricii inca se feresc. Este ocolita chiar si de functionarii statului, care ar trebui sa cunoasca indeaproape fenomenul social subteran. Ei ar trebui sa reflecteze asupra fenomenului mizeriei sociale si al saraciei educationale, care se extinde progresiv catre tot mai variate structuri ale societatii romanesti, sa descopere solutii. Istoria celor fara de istorie vine de departe, de la o mare distanta fata de documentul istoric scris. Lumea lor a fost intai circumscrisa de mitologie si folclor, apoi de cutumele si obiceiurile locurilor, si in cele din urma de lumea supravegheata a statului care a incercat sa ofere definiri, catalogari, iar apoi sa impuna restrictii, control si supraveghere. Proiectul de fata se doreste a fi o pledoarie pentru istoria marginalului, pentru studierea si astfel ameliorarea destinelor celor alungati in afara istoriei oficiale, frumoase, atent controlate. Ceea ce ne-am propus in primul rand a fost sa dovedim faptul ca istoria marginalului este un domeniu de confluenta si de interferenta culturala, de intersectare cu istoria a unor variate discipline precum geografia urbana, sociologia, antropologia, medicina, literatura, etnografia, arta etc. Abordarea unui asemenea subiect inseamna un efort constant de studiu interdisciplinar.
Lumea periferiilor sociale este o adevarata societate subterana, cu o evolutie paralela fata de aceea pe care o cunoastem cu totii, dar care poate determina in anumite circumstante istorice schimbari neasteptate, deformari culturale si spirituale de nebanuit. Cei din urma vor fi cei dintai. Aceasta lume ingenuncheata la marginea societatii nu trebuie ignorata, abandonata sau alungata din organismul social. Ea are propria-i ierarhie, propriile-i valori morale si chiar instrumente de organizare si de impunere a modelelor comportamentale fe