"Stii engleza, franceza, rusa, spaniola, estona sau slovaca? Atunci te asteptam sa-ti incepi o cariera internationala la Oracle."
Banerele gigantului american IT au impanzit metroul si centrul Bucurestilor. Ofertele de munca pentru tinerii absolventi au devenit o marfa de larg consum - de vreme ce stau langa reclamele la Pepsi sau Coca -Cola.
In vestul tarii si marile orase este o foame de oameni tineri si bine pregatiti, dupa ce mari companii straine au decis ca Romania este o piata suficient de atractiva, din punct de vedere fiscal si al pregatirii fortei de munca.
Asa cum in urma cu 20 de ani mii de muncitori ieseau in valuri la 7,00 de la statia de metrou IMGB, din sudul Capitalei, asa ies acum dimineata valurile de tineri la Pipera, care merg spre alte "platforme" - nu de hale industriale, ci de birouri.
Asta-i tranzitia, care a durat mult mai mult decat trebuia din cauza unei elite fricoase, care s-a chinuit dupa 1990 sa ne tina departe de Occident pentru a-si mentine cat mai mult privilegiile, franand investitiile straine si privatizarile.
Din punctul de vedere al investitorilor, dar si al angajatilor lor, cel mai bun partid la putere este cel care ia mai putini bani din buzunar ca taxe si contributii sociale.
Nu exista alocare a fortei de munca mai buna decat piata libera cand fiscalitatea scade. Este exact exemplul economiei romanesti din ultimii doi ani.
In Slovacia, cota unica de 19% introdusa in 2001 a adus producatori de automobile de talia Volkswagen, PSA (Peugeot-Citro'n) si Kia Hyundai.
In Romania, marile investitii ale Continental, Draxlmeier sau Siemens, care furnizeaza componente ori softuri auto au inceput inainte de reducerea fiscalitatii.
Insa este evident ca investitiile straine de peste 5 miliarde de euro in 2005 si probabil de aproape 10 miliarde de euro anul acesta se datoreaza in mare m
