Reducerea dobânzii de politică monetară şi a rezervelor minime obligatorii este semnalul dat băncilor pentru a relaxa creditarea firmelor şi a populaţiei. Relaxarea politicii monetare este condiţionată de o întărire a fiscalităţii, iar repornirea economiei depinde de capitalul străin, a cărui încredere trebuie recâştigată. După tăierile succesive ale dobânzii-cheie, operate de la începutul acestui an, Banca Naţională a României (BNR) a continuat să ia măsuri de relaxare a politicii monetare, menite să dea un imbold economiei româneşti.
În şedinţa de ieri, Consiliul de Administraţie al băncii centrale a decis reducerea dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, până la 9%. În plus, boardul BNR a stabilit scăderea rezervelor minime obligatorii (RMO - sume pe care băncile trebuie să le depună la banca centrală pentru fiecare credit acordat) de la 18% la 15% pentru împrumuturile în lei şi de la 40% la 35% pentru cele în valută. Reducerile RMO vor interveni începând cu perioada de aplicare 24 iulie-23 august.
Practic, aceasta este cea mai semnificativă relaxare operată de BNR în ultima perioadă. Măsurile luate vor lăsa la îndemâna băncilor mai multe resurse, atât în lei, cât şi în valută, fonduri estimate la nouă miliarde de lei, ce ar putea fi direcţionate prin intermediul creditelor către populaţie şi firme, adică spre economia reală.
Fiscalitatea ar trebui înăsprită
Pentru relansarea economiei este însă nevoie de o întărire a politicilor fiscale şi salariale, care să permită relaxarea politicii monetare, a spus, ieri, Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, în cadrul seminarului „Cum repornim economia“ organizat de „Ziarul Financiar“.
În plus, Lazea a subliniat că România trebuie să stabilească un obiectiv clar de intrare în zona euro, să ducă la bun sfârşit acordul cu FMI şi să accel