Primăriile celor şase sectoare, plus municipalitatea, derulează programe de combatere a fenomenului maidanezilor, de la sterilizare până la încurajarea adopţiilor. Rezultatele întârzie să apară pentru simplul fapt că lipseşte o coordonare eficientă. “Legea Capitalei” cuprinde şi centralizarea măsurilor faţă de problemele Bucureştiului.
Câinii vagabonzi sunt cea mai mare problemă a bucureştenilor, depăşind poluarea, aglomeraţia din trafic, birocraţia sau corupţia. Rezultatul a fost publicat recent de Asociaţiei ProDemocraţia, care a comandat un studiu sociologic.
Problema maidanezilor ar putea fi rezolvată dacă “Legea Capitalei” va fi adoptată şi astfel nu vor mai exista şapte administraţii care să coordoneze, superficial, problema câinilor comunitari. Măsurile luate de fiecare primărie în parte demonstrează până acum că lipsa unei strategii unitare nu adduce rezultate. Şi asta pentru că nu toate administraţiile dispun de fonduri destinate construirii unor adăposturi sau pentru sterilizare.
Astfel se naşte exemplarul de maidanez “transectorial”, cel lăsat de izbelişte sub cerul liber, care tranzitează şi se înmulţeşte şi în sectoarele în care fenomenul a fost “stârpit”.
Un “cap” cu şapte creiere
De exemplu, Primăria Sectorului 2 aplică sterilizarea şi vaccinarea gratuită a câinilor vagabonzi şi se laudă că în fiecare an reuşesc să salveze astfel minimum 2.500 de animale care nu se mai înmulţesc de două ori pe an.
Potrivit specialiştilor în medicina veterinară, orice căţea naşte pui de două ori pe an, iar un exemplar poate avea în medie opt pui pe an care rămân pe străzi şi se adaugă numărului de câini care sunt în continuă creştere în Bucureşti. De aceea, nicio autoritate publică din Capitală nu poate transmite o cifră exactă a câinilor fără stăpân.
Totuşi, dintr-un calcul simplu rezultă că cel puţin 140.000 de câini pe an nu ar