La tinerete, ai cu cine, ai cu ce, dar n-ai unde. Mai tarziu, ai cu cine, cu ce, ai unde, dar de ce?! PUNCTUL PE "G" La tinerete, ai cu cine, ai cu ce, dar n-ai unde. Mai tarziu, ai cu cine, cu ce, ai unde, dar de ce?!
Cand vine vorba de dragoste, cine poate sa conteste ca cea mai prolifica si fructuoasa perioada e adolescenta?! E cineva, pe-aici, care poate s-o faca? Probabil ca nu. Si asta pentru ca fiecare dintre noi profitam, uneori, de momentele de singuratate din fata oglinzii de la buda, din fata cuptorului incins cand nici dracuâ nu deschide usa bucatariei unde mercurul din termometre a luat-o razna de mult, de momentele de reverie de dinaintea somnului dulce cand te chinui sa prinzi din urma franturi de amintiri prafuite, in fine, de zilele ploioase cand te-asezi stingher pe scaunul umed din tramvai si privirea rataceste pe-ntinsul strazii, cautand frenetic aceleasi amintiri ascunse undeva, nimeni nu stie unde, in ce ungher ascuns, in ce picatura de apa, in ce baltoaca, in care frunza moarta sau poate, uite, ascunse chiar acolo, in inimile tinerilor indragostiti zgribuliti de frig si uzi leoarca. Si totusi⦠ce fericiti sunt ei acolo, sub umbrela mult prea mica si ravasita de un vant naprasnic, cu pantofii scofalciti si hainele jilave. Doar lumina de pe chipurile lor si-ar putea insori un cer noros, doar lacrimile lor de fericire si-ar putea inunda de bucurie sufletul oricui mai cauta, febril, amintirea iubirii din adolescenta, dragostea de sub umbrela!
LA-NCEPUT. AI CU CINE. Culmea ar fi sa n-ai cu cine. Asta e o falsa problema pentru ca toata lumea are cu cine, la tinerete. Pai, ce-i mai interesant decat sa te-ndragostesti toata ziua buna ziua, sa te vaiti de insomnii cronice, sa-i plangi pe umar celei mai bune prietene, sa palavragesti cu iubituâ ore-n sir la telefon, sa ti se sfasie inima cand ai luat nota mica la mate si mama nu t
