Doar cu cateva luni inainte de sfarsitul anului 2006 inca se mai faceau pronosticuri la Bucuresti: intram sau nu in Uniunea Europeana in 2007? Semnalele neoficiale de la Bruxelles dadeau varianta optimista drept cea mai probabila, dar nimeni nu putea garanta suta la suta ca asa se va si intampla pana la urma. Realitatea e ca, in final, au prevalat consideratiile politice in dauna celor de ordin tehnic. La momentul respectiv, Uniunea nu era deloc in cea mai buna "stare de functionare". Cu Tratatul constitutional blocat si cu procesul de extindere inghetat, Bruxellesul nu avea in niciun caz nevoie de complicatiile suplimentare pe care amanarea aderarii Romaniei si Bulgariei le-ar fi introdus cu siguranta. Insa nu era un secret pentru nimeni faptul ca, dincolo de imperativele politice, daca ar fi fost intrebati doar expertii de la Comisia Europeana, aderarea celor doua tari ar fi fost sigur amanata. Doar cu ajutorul unor mari presiuni de la Bruxelles reusea Monica Macovei sa obtina un sprijin palid de la guvernul Tariceanu pentru reformele din justitie. Sprijin care s-a si evaporat, de altfel, imediat dupa aderare, cand si Monica Macovei a fost eliminata din Cabinet, fiind inlocuita de Tudor Chiuariu, unul dintre cele mai controversate, unii ar spune chiar caraghioase, personaje de pe scena politica autohtona. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca, daca ar fi fost nevoie de organizarea unor referendumuri in tarile membre ale UE pentru a valida Tratatul de aderare a celor doua tari, sansele noastre ar fi fost practic egale cu zero. Nimeni nu si-a facut iluzii atunci si nu-si face iluzii nici acum in privinta situatiei reale din Romania, fie ca e vorba de starea sistemului de justitie, fie ca e vorba de calitatea administratiei la nivel central si local. In ciuda acestor lucruri evidente, majoritatea politicienilor, in frunte cu liderii liberali, se comporta de parca pe 1 ianu