Tiberiu Dolnicenu, Alin Badea, Ciprian Gălăţanu şi Iulian Teodosiu le-au încurajat ieri pe fete şi apoi au plecat cu trenul înapoi spre România.
Ce se ascunde sub costumele albe, sub măştile cu plasă sau cu vizor? Nişte băieţi tineri, cu freze la modă, care se îmbracă, logic, cu haine potrivite vîrstei lor. Tibi, Alin, Ciprian şi Iulian au lăsat ieri echipamentul de concurs în cameră şi au venit în grup să le susţină pe fetele de la spadă.
Ce rămîne în mintea lor după o zi cu încărcătura pe care a avut-o cea de sîmbătă? "Ultimele tuşe cu Belarus şi Ungaria", spune Tibi Dolniceanu cel experimentat. Cu toate acestea, nu el a fost ultimul pe planşă în meciurile cu Ungaria şi Belarus, ci Alin Badea.
"Eu am un psihic mai puternic şi de aceea a ales Cova să închidă cu mine", a spus Alin, tipul de 1,98 metri care a făcut o sală întreagă să tacă după ce i-a dat cinci tuşe campionului olimpic, ungurul Aron Szilagyi.
Pentru că aşa s-a scris istoria unei zile nebune. A început cu două meciuri la îndemînă, contra Australiei şi Poloniei, a continuat cu două de infarct, cîştigate la tuşa decisivă, cu Ungaria şi Belarus, apoi, după o pauză destul de lungă, finala, pierdută în faţa Rusiei. O zi de argint.
"Cova e un geniu al scrimei"
Tibi recunoaşte că a suferit mai mult decît dacă ar fi fost pe planşă. "Nici nu prea eram obişnuit să fiu eu ultimul, aşa că, pînă la urmă, a fost mai bine în acest fel", adaugă. Pentru el, ziua de sîmbătă a fost perfectă. "Era foarte greu să luăm aurul, ruşii au o echipă tare şi sigur şi-au dorit enorm să-şi ia revanşă pentru Jocurile Olimpice", explică Dolniceanu.
Despre el şi colegii lui spune că au dovedit că se poate, iar despre Cova că este un geniu al scrimei. N-a fost impresionat de publicul maghiar, care i-a urlat tot timpul în cap. "Nici nu se compară cu cel de la Olimpiadă, iar publicul francez e şi ma