Are perfecta dreptate Traian Basescu atunci cand spune ca nu este normal sa stam ca ramele in fata tarilor UE.

Are dreptate atunci cand reclama o atitudine abuziva in privinta aderarii Romaniei la Schengen, fie ca in spatele ei se ascund interese economice, fie ca este vorba despre o nefericita asociere cu Bulgaria, deficitara in materie de securizare a frontierelor. Dar exista si un revers al medaliei.

Nu trebuie sa fim rame in fata tarilor UE, dar nu trebuie sa fim rame nici la noi in tara, in raport cu toate abuzurile care ne sufoca in toate partile.

Asadar, da, nu trebuie sa fim rame in fata Frantei si a Germaniei, dar nu trebuie sa fim rame nici atunci cand suntem dispusi sa votam pentru o punga de faina si o sticla de ulei sau o galeata, indiferent de culoarea in care este vopsita.

Nu trebuie sa fim rame in fata Frantei si a Germaniei, dar nici in fata actelor clientelare ale puternicilor vremii, indiferent in ce partid ar fi ei, care spoliaza zi de zi bugetul de stat si ne fac tot mai saraci.

Nu trebuie sa fim rame nici in fata coruptilor, de la functionarul care cere bani pentru a ne respecta minime drepturi, la politicianul care se imbogateste peste noapte si refuza sa-si publice averea. Nu trebuie sa fim rame acceptand sa dam mita de cate ori ni se cere, chiar si atunci cand ceea ce solicitam este perfect legal.

Si nu trebuie sa fim rame nici acceptand ca parlamentarii corupti sa se apere intre ei prin voturi precum cele din cazurile Ridzi si Nastase. Dar nici inghitind demagogii ieftine, promisiuni irealizabile, principii incalcate si fandari retorice fara continut.

Demnitatea nationala, inainte de a fi manifestata in exterior, trebuie regasita in interior, in relatia dintre noi si relatia cetateanului cu autoritatile de toate felurile. Si din acest punct de vedere suntem p