Casele tradiţionale de la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara ar putea fi locuite, de anul viitor. Acţiunea face parte dintr-un proiect al autorităţilor judeţene, prin care familiile care vor locui în casele bătrâneşti în mod gratuit vor trebui să devină ghizi pentru turişti, să le povestească despre obiceiurile locului şi să promoveze agroturismul. Totodată, locatarii vor face şi demonstraţii de prelucrare a lutului până la transformarea lui în vase şi ulcele sau de tors fuiorul, până ce firul devine pulover, ciorapi, pătură sau covor.

Muzeul viu

"În cadrul proiectului intitulat "Muzeul viu al Satului Bănăţean", dorim să amenajăm corespunzător casele tradiţionale bănăţene din spaţiul muzeal şi să aducem patru familii care să locuiască permanent în ele, să crească animale în gospodăria proprie, să-şi macine cerealele într-o moară pe care o vom amenaja acolo, să trăiască aşa cum era viaţa în gospodăriile înstărite româneşti, maghiare, şvăbeşti şi sârbeşti. Proiectului li se pot alătura celelalte minorităţi care au case tradiţionale expuse în muzeu, respectiv bulgarii, slovacii sau ucrainenii", a declarat Dorin Hehn, consilier judeţean PNŢCD.

Pentru realizarea proiectului, administraţia judeţeană intenţionează să atragă fonduri în valoare totală pentru partea română de 750.000 de euro, în parteneriat cu autorităţile din zona oraşului înfrăţit Szeged.

În incinta Muzeului Satului Bănăţean se află casele tradiţionale din ţinuturile Banatului şi ale Crişanei din veacurile trecute. Reprezentative sunt Casa din Bata (judeţul Arad, sec. al XVIII-lea), gospodăria din Căpâlnaş (judeţul Arad, sec. al XIX-lea), gospodăria de olar din Jupâneşti (Timiş, sec al XIX-lea) sau biserica de lemn din Topla (Caraş-Severin, sec. al XIX-lea). Tot aici se află vama veche a Timişoarei, de la începutul anilor 1900, care a funcţionat la barierele de intrare în