Munceşte din copilărie să-şi ajute familia şi acum, la bătrâneţe, face acelaşi lucru pe care l-a învăţat în urmă cu 65 de ani. Face linguri, fuse şi cepuri cu aceeaşi îndemânare ca pe vremuri. Pe tanti Leana o puteţi găsi în fiecare zi, în piaţa din oraşul de jos, unde vinde linguri, fuse, tuciuri, mături şi cam tot ce are nevoie omul într-o gospodărie. Vinde în piaţă de foarte mult timp şi e cunoscută de toată lumea. Oamenii vin la ea să cumpere pentru că mai lasă la preţ şi iau  mai ieftin decât de la alţii. Îşi întâmpină clienţii de fiecare dată întrebându-i ce vor să cumpere şi le spune „Hai la mamaie că astăzi mai las la preţ, că vreau să plec acasă, hai să cumperi o lingură”. A învăţat meşteşugul de la părinţi cu mulţi ani în urmă şi vrea să-şi înveţe şi nepoţii, acum la bătrâneţe să facă linguri.”Am fost nevoită să muncesc de mică, să-mi întreţin familia. Meseria am învăţat-o de la părinţii mei care lucrau în lemn şi mă luau pe lângă ei atunci când aveau treabă. Lucrez de la şapte ani că aşa era pe atunci, munceai de mic şi trebuia să faci ceva ca să ai din ce să trăieşti. Aş vrea să ducă cineva mai departe meseria asta, dar tinerii nici nu vor să audă de ea” ne-a povestit tanti Leana.

„Şcoala vieţii  te învaţă multe!”

Deşi nu ştie să citească şi să scrie, tanti Leana calculează imediat căt costă produsul vândut şi cât trebuie să dea rest. Nu a putut să meargă la şcoală aşa  cum şi-ar fi dorit pentru că trebuia să aibă grijă de fraţii şi surorile mai mici.   E o persoană cinstită şi îi plac oamenii corecţi care se ţin de promisiuni. „Pe atunci era mai importantă munca decât cartea. Nu aveam cum să mă duc la şcoală, că trebuia să stau cu fraţii mai mici. Am fost nevoită să învăţ să calculez din mers, că altfel nu puteam ţine socoteala banilor. Şcoala vieţii  te învaţă multe!”, ne-a mărturisit tanti Leana.

Preţul se n