Astăzi este momentul adevărului pentru zona euro, pieţele mondiale aşteptând de la europeni un plan de ieşire din criză, soluţie întârziată din cauza divergenţelor dintre Franţa şi Germania. Criza euro a arătat că cele două ţări, considerate motorul franco-german, au priorităţi diferite greu de depăşit.
Germania sau Franţa? Care dintre cele două ţări va reuşi să îşi impună punctul de vedere pentru rezolvarea crizei datoriei care ameninţă să contamineze restul lumii? Până nu demult, preşedintele francez, Nicolas Sarkozy şi cancelarul german, Angela Merkel păreau atât de apropiaţi încât au ajuns să fie numiţi „Merkozy" sau „Sarkel". Dar, pe fondul crizei datoriei, problemele monetare au fisurat buna înţelegere a acestui „motor" european, lucru văzut la fiecare summit.
La Bruxelles nu mai este un secret dar duminică, la summit, situaţia a apărut gravă. Nu au fost glume între „Angela" şi „Nicolas", nu au mai fost îmbrăţişări călduroase, nici vorbă de săruturi. Între preşedintele francez şi cancelarul german au fost doar afaceri.De la crearea în urmă cu o jumătate de secol, Uniunea Europeană a putut conta pe motorul franco-german, născut din voinţa celor două ţări, vechi inamici, de a strânge relaţiile pentru construirea păcii. Criza financiară a pus acest motor sub presiune iar relaţia Sarkozy-Merkel se află la cel mai jos nivel, deşi duminica trecută, la summitul de la Bruxelles, cei doi au vrut să dea imaginea unităţii. Numai că, mesajul lor comun s-a rezumat la anunţarea absenţei unei luări de decizie, amânată pentru astăzi, în timp ce pieţele financiare aşteaptă planul de rezolvare a crizei. Or, tensiunile franco-germane sunt percepute ca un semnal negativ.
Divergenţa
Berlinul susţine o linie dură, pragmatică, de rigoare, încercând să evite pentru contribuabilii germani o plată pentru a reumple seifurile statelor aflate în criză, cum e