De profesie artist plastic, Sorina Ţibacov şi-a dovedit creativitatea şi în materie de gastronomie. A publicat o carte cu 150 de reţete de prăjituri. De origine din Moldova, s-a îndrăgostit iremediabil de prăjiturile ardeleneşti de îndată ce s-a stabilit în Alba.

„Am participat la o nuntă şi am rămas impresionată de diversitatea felurilor de prăjituri ardeleneşti de pe masă, aveau un aspect care m-a cucerit pe loc. Mi-am propus, încă de atunci, că trebuie să le prepar şi eu. Cred că în Ardeal au cântărit foarte mult influienţele maghiare şi austriece şi în materie de gastronomie“, a spus Sorina Ţibacov.

A inventat reţeta plăcintelor romane

A cules zeci de reţete de la gospodine din Alba, Hunedoara şi chiar din zona Banatului. „Am cules multe reţete din zona Sebeşului, de la o gospodină care avea o bogată experienţă în pregătirea prăjiturilor pentru nunţi. Pe lângă faptul că erau foarte gustoase, erau şi aranjate ca nişte bijuterii. Alte reţete le-am cules de la rudele soţului meu, care sunt din judeţul Hunedoara“, a povestit Sorina Ţibacov.

După ce le-a testat în propria bucătărie, Sorina s-a decis să le facă cunoscute publicului larg, prin intermediul unei cărţi în care a pus 150 de reţete de prăjituri. Pe lângă cele culese de la gospodine, a inventat reţeta plăcintelor romane.

„În primul rând, am întrebat şi istoricii cam ce consumau romanii după cucerirea Daciei, pentru că sunt puţine consemnări pe această temă, din această parte a fostului Imperiu. A fost practic un exerciţiu de imaginaţie sau de arheologie culinară. Ceea ce a ieşit a fost o lipie nedospită din făină neagră, pe care am umplut-o fie cu păstrav afumat, fie cu brânză de burduf, peste care am pus miere de albine. Am pregătit şi pentru copii, în acest caz lipiile au fost umplute cu miere şi miez de nucă. La scară mai largă le-am pregătit în cadru