Miniştrii de Finanţe ai statelor din zona euro se întâlnesc astăzi la Bruxelles pentru a trasa o nouă strategie de asistenţă financiară pentru statul elen.
Reuniunea este prima de când Grecia a recunoscut că are nevoie de ajutor suplimentar, în ciuda acordului în valoare de 110 miliarde de euro încheiat în mai 2010 între Atena, UE şi FMI. Anunţul făcut săptămâna trecută nu a surprins însă pe nimeni.
„Credem că Grecia are nevoie de o altă ajustare a programului“, a declarat Jean-Claude Juncker, premierul Luxemburgului şi preşedintele grupului miniştrilor de Finanţe din zona euro, citat de „Financial Times“. De asemenea, George Osborne, ministrul britanic al Finanţelor, a spus că schimbarea pachetului de asistenţă pentru Grecia era „inevitabilă“.
Pe agenda discuţiilor de astăzi este şi stabilirea condiţiilor în care finanţatorii externi ar urma să împrumute iar Grecia. Cu toate că încă nu au spus clar cum vor ajuta Atena, un oficial grec a declarat pentru „The Wall Street Journal“ că se negociază acordarea unui nou împrumut de până la 60 de miliarde de euro, care ar putea fi disponibil chiar din iunie.
Mai mulţi lideri europeni sunt nemulţumiţi de strategia de consolidarea fiscală a grecilor, scrie BBC. Aceştia spun că eforturile Atenei de a-şi diminua deficitul bugetar lasă de dorit, iar programul de privatizare nu merge aşa cum ar trebui. Olli Rehn, comisarul eruopean pentru Afaceri Monetare şi Economie, li s-a adăugat, declarând că Guvernul trebuie să introducă noi măsuri de consolidare fiscală pentru că statul nu atinge ţintele de reducere a deficitului bugetar.
Însă cei mai aprigi contestatari ai unui nou împrumut pentru Grecia rămân nemţii. Cetăţenii şi guvernanţii din Germania sunt tot mai nemulţumiţi de folosirea fondurilor contribuabililor pentru a salva „ţările leneşe“ din Europa de Sud.
În 2012,
