Intr-un sat din judetul Iasi, un tinar de 17 ani si jumatate, aflat la inceputul vietii de adult, se stinge ca o luminare. Puterile l-au parasit. Adeseori, il paraseste si speranta. Sint putine zilele in care Gheorghita Mihalcea uita ca este seropozitiv. In rest, numai tristete, suferinta si frustrare. S-a izolat de prieteni, si-a indepartat iubita si refuza sa discute despre viata lui cu familia. Neaga boala, dar, intr-un fel, a ajuns sclavul ei. "Ce stii tu despre SIDA, Gheorghita?" "Stiu ca unii mai scapa. Da' citeodata, imi vine sa iau otrava ca sa mor". "Am aflat ca am SIDA din spital, acum trei ani. Doctorul de la Iasi mi-a explicat despre boala si mi-a mai spus ca am luat virusul din spital, in urma cu cinci ani. Acum ma simt din ce in ce mai rau. Am slabit tare mult, sint piele si os", ne-a spus Gheorghita. Desi a trecut destul de mult timp de la aflarea teribilului diagnostic, parintii lui, tarani simpli, sint inca revoltati pe medicii care nu au aflat mai devreme ca baiatul lor este bolnav. Inainte de a veni la Iasi, Gheorghita a fost internat timp de doi ani, cu pauze, la Spitalul de la Hirlau, unde i s-a facut tratament pentru riie. "Imi vine sa-i sparg capul cu pietre lui Vasiliu. Mi-a zis ca-mi face copilul bine, ca scapa de riie. Cind am vazut ca nu-i mai trec bubele de pe miini, am venit la Iasi. Din cauza spitalelor, s-a imbolnavit copilul. Noi nu avem nimic, sintem sanatosi", ne-a spus Zamfira Mihalcea, mama lui Gheorghita. Cu exceptia medicului de familie si al popii, nimeni din sat nu stie ca Gheorghita are SIDA. Au spus tuturor ca este bolnav de leucemie. Secretul este bine pazit. "Nici ginerele meu, care sta cu noi in casa, nu stie. Nu i-am spus pentru ca ne-am temut ca o s-o paraseasca pe fiica noastra si pe copil", ne-a spus Vasile Mihalcea, tatal lui Gheorghita. Parintii tinarului se tem ca, daca s-ar afla secretul, Gheorghita ar fi ocolit de