Studiul „Calitatea vieţii profesionale şi tendinţele de migrare din sistemul sanitar”, realizat la cererea Federaţiei Solidaritatea sanitară din România, arată cum se fac angajările

Angajaţii sistemului de sănătate duc dorul vremurilor în care după terminarea şcolii sanitare erau repartizaţi de stat la noile locuri de muncă. O astfel de procedură era simplă şi îi scutea de stres, chiar dacă şi atunci se făceau recomandări de la partid. Modalitatea actuală, aceea a concursului, e privită cu suspiciune atât de către cei deja angajaţi în sistem, cât şi de ceilalţi care vor să intre. „Se ştie că cineva recomandă pe altcineva. Deci, din afară, printr-un concurs cinstit, foarte rar se întâmplă, doar să fie foarte multe locuri şi puţini candidaţi. Eu vorbesc de anul 2000 când am terminat eu”, a declarat o angajată din Buzău. O alta, din Tulcea, a făcut următoarea precizare: „Cel puţin la noi, din 100 de participanţi, 30 intră pe bune, restul de 70 prin intervenţii, cunoştinţe, relaţii de nepoteism, pile, inclusiv plăţi pentru angajare”. O asistentă din Constanţa a declarat: „Eu am mai dat un concurs, la primire urgenţe şi locurile fiind aranjate nu am intrat. Mi s-a spus că am avut nota cea mai mare la teorie , iar la practică a fost o discuţie liberă şi nu ştiu pe ce criterii s-a notat, pentru că, în momentul în care s-au afişat rezultatele aveam 7 la teorie şi 5 la practică şi eram sub limită. Mai târziu, am constatat că la scris erau note şi de 9 şi de 10, chiar dacă mie mi s-a spus că am nota cea mai mare şi mi-am dat seama că treaba fusese aranjată înaintea examenului, cin eo să inre şi cine nu”. Lucrătorii din sănătate au declarat chiar şi existenţa unor tarife.

Potrivit unei investigaţii realizate în luna august de jurnaliştii de la Adevărul, la Spitalul de Boli infecţioase din Iaşi, au descoperit că angajarea pe postul de asistentă ajunge la