Miniştrii de finanţe din zona euro au amânat pentru încă o săptămână luarea unei hotărâri privind următoarea tranşă, de 31,3 miliarde euro, din ajutor financiar stabilit pentru Grecia din cauza discuţiilor aprinse dintre Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi creditorii UE referitoare la intervalul în care Atena ar trebui să-şi aducă datoriile la un nivel sustenabil.
Grecia a primit însă doi ani în plus pentru atingerea ţintei de deficit bugetar impusă de creditori.
Luarea unei decizii în privinţa fondurilor de la creditori este vitală pentru soarta economiei Greciei, care se îndreaptă spre cel de-al şaselea an de recesiune, scrie presa internaţională.
Jean Claude Juncker, preşedintele Eurogroup, şi Christine Lagarde, directorul general al FMI, s-au contrazis public după o reuniune a miniştrilor de finanţe din zona euro în privinţa ţintei de a aduce datoria Greciei la nivelul considerat sustenabil de 120% din PIB. Juncker a susţinut că ţările din zona euro sunt dispuse să-i acorde Atenei doi ani în plus, până în 2022, pentru a atinge ţinta. Însă Lagarde s-a împotrivit, afirmând că în viziunea FMI ţinta potrivită pentru ca nivelul datoriei să ajungă la 120% din PIB rămâne cea stabilită anterior, anul 2020. Cele mai recente previziuni bugetare arată că datoria Greciei va depăşi anul viitor 190% din PIB.
Ajutorul de la FMI este incert
"În mod cert, avem viziuni diferite", a spus şefa FMI, care consideră că ţările din zona euro ar trebui să îşi asume pierderile din împrumuturile acordate statului elen.
Acest lucru este însă respins la nivel politic, mai ales de către Germania, notează EUobserver.
Wolfgang Schaeuble, ministrul german de finanţe, consideră că anul 2020 reprezintă o ţintă prea ambiţioasă pentru reducerea datoriei Greciei, iar ministrul de finanţe al Franţei susţine că scopul este ca Grecia să primească următo
