Deflatorul PIB - care evidentiaza cresterea generala a preturilor din economie, nu doar a celor de consum - a crescut in trimestrul doi al anului 2012, comparativ cu perioada similara a anului precedent, cu 5,3%, observa revista 'Finantistii'. Iar distanta mare dintre deflatorul de 5,3% si inflatia la consumator de sub 2% din perioada respectiva - masura pe care o tinteste BNR - arata ca nu suntem macrostabili, adica ponderea bunurilor oscileaza puternic in cosul de consum. Pe undeva, economia pierde productivitate, dar inflatia la consumator nu poate stabili unde, ci doar deflatorul PIB, care prezinta inflatia ca lipsa de performanta.
Din inflatia la consumator si variatia masei monetare - la care guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a spus ca se uita cand ia decizii de politica monetara - nu se pot identifica “scurgerile' de productivitate. Si asta din cauza autoconsumului.
Ca sa explic mai clar, in economia subterana se lucreaza cu alte “paritati' decat la hipermarket. Daca in marile magazine kilogramul de carne costa 17-18 lei, iar oul un leu, in economia necontabilizata schimbul carne-oua sau lapte-nuci se face in baza unei sute de lei, nu a doua, ca la oras. Dar mai mult decat atat, sunt produse care nu se exprima in bani, ci in echivalent marfuri, gen un pui egal cu 80 de oua sau cu juma’ de litru de rachiu. Intr-o asemenea situatie, dinamica masei monetare nu-si mai gaseste un reper real in preturi.
Iar atragerea unei parti din ce in ce mai mari a activitatii in economia de barter sau de troc explica de ce cresc preturile in economia la vedere. Faptul ca retailerii vand mai putin si colecteaza de la fermieri cantitati din ce in ce mai mici de carne-lapte-oua ii conditioneaza sa mareasca preturile, in incercarea de a-si conserva cat mai mult din marjele de profit. La randul lor, societatile-mama din strainatate ale firmelor de distributie roma
