Titlul antologiei care va aparea, Minimal, desi nu ii aranjeaza pe toti autorii prezenti la cuprins, atrage atentia asupra unui lucru care trebuie luat in seama: deja se schimba ceva in literatura ultimilor ani, scriitorii debutati la inceputul anilor 2000 nu mai sint ultimii veniti; avem deja configurate primele semne ca asa-numita paradigma douamiista s-a cristalizat suficient incit sa lase locul alteia. Aflata, iata, la o a treia editie, Tabara de creatie de la Savirsin, deschisa tinerilor scriitori, devine o traditie, nu numai a locului, ci si, as indrazni sa afirm, a literaturii actuale. Mare parte dintre poetii ultimilor ani au trecut pe aici, iar acest lucru se poate verifica parcurgind cele doua antologii aparute in 2007 si 2008, La Neagra, respectiv Nasturi in lanul de porumb, pe care le-am si prefatat. Iresponsabil cum sint, mi-am parasit nevasta si plodul pentru o saptamina si m-am dus pe domeniul regal de la Savirsin, pentru a convietui cu o mina de tineri scriitori. Anul acesta, prima parte a taberei s-a petrecut intre dealurile impadurite din Troas, la cabana vinatoreasca. A fost, prin urmare, un refugiu, departe de lumea civilizata (14 km pe drumul pietruit pot parea o distanta mai mare decit este de fapt). Troasul este o asezare extrem de linistita, in care batrinii isi duc fructele la cazan si te indeamna poznasi sa le gusti licoarea, povestindu-ti ispravile tineretii, in care femeile sint nevoite sa urce pe virful cutarui deal pentru a vorbi la telefonul mobil; aceasta liniste este intrerupta, din cind in cind, de zgomotul scuterului unui personaj vitezoman, care, deghizat cu casca fumurie si ochelari de soare chiar si cind ploua, pare picat chiar din cer (si, din cite am inteles, asa si este). Infiintata cu citeva secole in urma de lotrii de peste munti, asezarea se bucura si de existenta celei mai vechi biserici de lemn din zona, in care, pe peret