Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti a fost, joi, gazda unui eveniment special prilejuit de lansarea cărţii „Securitatea contra Radio Europa Liberă".

La dezbaterea moderată de Ion M. Ioniţă, redactorul-şef al revistei Historia, au participat Richard H. Cummings, autorul cărţii, istoricul Adrian Cioroianu, jurnalistul Ovidiu Nahoi şi doi dintre cei care înainte de 1989 realizau emisiuni la Radio Europa Liberă: Liviu Tofan şi Emil Hurezeanu.

Discuţia invitaţilor s-a oprit asupra „fenomenului" Europa Liberă, de la misiunea asumată a radioului de a reprezenta un mediu liber într-o lume neliberă, la generoasa finanţare americană de care a beneficiat acesta, şi până la pericolele şi ameninţările ce planau permanent asupra „vorbitorilor". Richard H. Cummings a dezvăluit că după schimbarea regimului comunist din România, foşti agenţi ai Securităţii i-au mărturisit că exista în rândul lor o reţinere, o frică faţă de misiunile de infiltrare la Europa Liberă, aceştia temându-se că vor fi „contaminaţi" de spiritul şi convingerile occidentale. Una dintre problemele interesante ridicate în cursul schimbului de idei dintre invitaţi şi studenţii Facultăţii de Istorie a fost aceea a rolului pe care Radio Europa Liberă l-ar fi avut în „promovarea" lui Ion Iliescu în poziţia de posibil succesor al lui Ceauşescu.

Emil Hurezeanu a explicat că „analiştii occidentali au fost primii care l-au descoperit pe Iliescu în lumina de reformator de factură gorbaciovistă, realizatorii de la radio preluând informaţii deja existente în presa occidentală cu privire la schimbările ce puteau surveni în România".