Rusia Unită, partidul lui Vladimir Putin, era dat drept câştigător al alegerilor parlamentare de ieri din Rusia, cu 53% din voturi, un procent care ar fi considerat zdrobitor în orice parte a lumii. Nu şi în Rusia, unde reprezintă un cvasieşec al lui Putin. Din acest motiv, atacurile cibernetice împotriva site-urilor independente s-au înmulţit ieri, semn de nelinişte la Kremlin.

În 2007, Rusia Unită a obţinut 64% din voturi şi, în consecinţă, 315 din cele 450 de fotolii de deputaţi în Duma de Stat, semnificativ mai multe decât majoritatea de două treimi necesară modificării Constituţiei. Cu numai o lună în urmă, Rusia Unită gravita tot în jurul a 65% din opţiuni, un procent care i-ar asigura lui Putin o preşedinţie liniştită după alegerile din luna martie a anului viitor.

În numai o lună, Rusia Unită a înregistrat o scădere de 12 puncte, un declin spectaculos la capătul căruia Rusia Unită riscă să piardă 20% din mandate. Pentru observatorii occidentali, această reaşezare politică de la Moscova ar putea părea o veste bună pentru democraţia rusă. Dar nu este, pentru că, fiind vorba de Rusia, nimic nu e ceea ce pare. „Opoziţia'' rusă este la fel, dacă nu chiar mai rea ca Rusia Unită şi, aproape în întregime, anti-democratică.

Pe locul al doilea după partidul prim-ministrului, dar la mare distanţă în sondaje, se află comuniştii conduşi de Ghenadi Ziuganov, urmaţi de ultranaţionaliştii lui Vladimir Jirinovski şi de partidul fostului preşedinte al Dumei, Serghei Mironov, Rusia Justă, creat în laboratoarele Kremlinului ca alternativă „de stânga'' a Rusiei Unite. Singurul partid democratic în competiţie, Iabloko, speră să obţină cel mult 5-6%, ceea ce i-ar permite să aibă unul sau maximum două mandate. În Rusia, pragul electoral este de 7%, iar legea partidelor a fost gândită în aşa fel încât să împiedice toate partidele care ar putea r