Afganii se vor prezenta pentru a doua oară la vot după intervenţia americană din 200. Analiştii se aşteaptă la o prezenţă scăzută la urne, deoarece populaţia se teme că talibanii sau membrii al-Qaida ar putea pune bombe în secţiile de votare. Afganii vor merge peste opt zile la urne, în cadrul alegerilor prezidenţiale şi locale, scrutinul democratic fiind posibil în primul rând datorită intervenţiei americane din noiembrie 2001.
Intervenţia Statelor Unite şi a aliaţilor săi a restaurat statul de drept şi a înlăturat de la putere forţele talibane. Cu toate acestea, puterea centrală nu are nicio influenţă în majoritatea teritoriului ţării, iar securitatea statului este încă asigurată de forţele militare străine, printre care se află şi militari români.
În total, 41 de candidaţi se luptă pentru fotoliul de preşedinte şi peste 3.000 doresc să obţină un post în administraţia locală, conform cifrelor furnizate de birourilor ONU de la Kabul. Hamid Karzai încearcă să îşi păstreze postul, cu toate că este acuzat de criticii săi că girează un regim corupt şi ineficient.
Alegerile, influenţate de lipsa securităţii
Statele Unite şi-au luat angajamentul de a trimite un contingent de 21.000 de militari care să staţioneze în Afganistan pe perioada alegerilor. Ceilalţi aliaţi din NATO au refuzat să facă acest gest. Americanii vor avea la 20 august aproximativ 61.000 de militari în Afganistan. Expertul Seth G. Jones susţine într-un material publicat de institutul RAND că Afganistanul reprezintă principala provocare de politică externă pentru preşedintele Barack Obama. Guvernul afgan susţine că alegerile se vor desfăşura corect, însă analiştii străini contestă acest lucru. „Alegerile afgane: 80% teatru, 20% dramă politică“, este titlul unui editorial semnat de Ben Tanosborn pentru „Online Journal“.
Deteriorarea se