Romanilor le place sa aiba pe cine da vina, iar, in 2010, Fondul Monetar International (FMI) a fost una din tintele preferate, dupa ce a cerut Guvernului sa taie dramatic toate cheltuielile.
Intre vizita sefului FMI, Dominique Strauss-Kahn, din luna martie, si ultima misiune de evaluare efectuata de o delegatie a institutiei in frunte cu Jeffrey Franks, romanii care lucreaza pentru stat si-au pierdut 25 la suta din salarii, in timp ce toti au fost nevoiti sa faca fata unei taxe pe valoarea adaugata majorata, de 24 la suta, lucruri care, evident, nu au dus la castigarea vreunui fan in randul populatiei.
In total, au fost patru misiuni FMI in Romania in 2010 - la sfarsitul lunii ianuarie, intre 27 aprilie si 7 mai, intre 26 iulie si 4 august si intre 20 octombrie si 3 noiembrie - iar prima transa din imprumut pe acest an a venit in ultima saptamana a lunii februarie.
De altfel, in premiera, in cadrul acestui acord institutia internationala a permis Romaniei sa utilizeze banii primiti pentru plata pensiilor si salariilor bugetarilor, desi, in mod normal, acestia ar fi trebuit sa se duca la Banca Nationala a Romanei. Acest lucru s-a intamplat, totusi, cu celelalte transe primite de atunci.
La acea prima misiune, reprezentantii FMI aveau pretentii mult mai mari de la Romania, in special in privinta deficiului bugetar, pe care si-l doreau, pentru 2010, de numai 5,9 la suta.
In plus, acestia se asteptau ca Romania sa inregistreze o crestere economica, fie ea si foarte limitata.
Toate aceste "idealuri" au fost uitate pana in mai, la sfarsitul celei de-a doua misiuni. "Impactul crizei economice asupra Romaniei a fost mai sever decat anticipasem. In parte, ca urmare a conditiilor de vreme nefavorabile, a unei recuperari mai lente, a cresterii economice scazute a partenerilor comerciali ai Romaniei si cerer
