Principalul cistig al alegatorilor din eventuala decalare a alegerilor ar fi fost intelegerea corecta a rolului unor institutii fundamentale ale statului. Din pacate, partidele n-au inteles inca acest imperativ. Inca o saptamina fierbinte pentru politicieni, dupa cea trecuta, care a fost marcata, evident, de retragerea lui Emil Constantinescu din cursa electorala. De data aceasta nu a fost vorba, din nefericire, de retragerea vreunui la fel de vechi competitor in cursa prezidentiala, ci de ideea vaga a PNTCD de a decala alegerile prezidentiale de cele parlamentare. Reactiile partidelor nu au fost insa pe masura evenimentului. "Decalarea alegerilor ar fi total irationala, un act de inconstienta din partea celor care nu-si dau seama ca lumea nu mai rezista". Acesta era argumentul suprem adus de liderul PDSR, Ion Iliescu, impotriva intentiei neclare a taranistilor. "Decalarea alegerilor ar permite ca, pentru prima oara, audienta partidelor politice sa fie masurata fara sustinerea candidatilor la presedintie si, in consecinta, ar fi vizibila greutatea adevarata a partidelor", este insa de parere PNL. Oarecum la fel, PNTCD: "Ideal ar fi ca, pentru a pune in valoare diferentele constitutionale existente intre institutiile statului, alegerile prezidentiale sa fie decalate de cele parlamentare". Cu toate acestea, deciziile oficiale luate pina acum, in forurile de conducere ale partidelor, au fost, poate cu exceptia PNL, impotriva unei astfel de masuri. In aceste conditii, ce sanse exista pentru ca decalarea alegerilor sa devina efectiva? Potrivit Constitutiei, alegerile parlamentare pot fi aminate cu trei luni, in timp ce cele prezidentale nu pot fi nicidecum aminate. Fiind vorba de o lege organica, cum este cea electorala, aceasta poate fi modificata de Parlament doar cu votul a doua treimi din numarul parlamentarilor. Experienta romaneasca a demonstrat insa ca, unde-i lege