"Una dintre principalele puncte slabe ale Uniunii Europene este lipsa unui lider puternic. O analiza a intalnirilor si telefoanelor secretarului Trezoreriei SUA arata ca, din oligarhia de presedinti si comisari UE, exista o institutie catre care Timothy Geithner se indreapta pentru consultari mai mult decat catre altete: Banca Centrala Europeana", scrie Der Spiegel citand datele compilate de think-thank-ul economic Bruegel.
Jean Pisani-Ferry, realizatorul analizei, pleaca de la o replica atribuita fostului secretar de stat american Henry Kissinger: "Pe cine sun cand vreau sa vorbesc cu Europa?". Cu ocazie unei vizite in Polonia facuta vara aceasta, Kissinger a declarat ca nu e sigur ca spus faimoasa replica precizand insa ca "este o declaratie buna, asa ca de ce sa nu mi-o asum?"
Potrivit Bruegel, se pare ca secretarul Trezoreriei americane, Timothy Geithner, a rezolvat dilema lui Kissinger.
In pofida faptului ca Tratatul de la Lisabona, implementat in urma cu trei ani, a fost conceput ca o modalitate de a simplifica procesul decizional si de a crea o conducere mult mai vizibila care sa reprezinte blocul fragmentat, "un numar de telefon pentru Europa ramane evaziv chiar si astazi", precizeaza jurnalistii Der Spiegel.
Analistul Jean Pisani-Ferry si-a propus sa analizeze implicarea administratiei Obama in discutiile privind criza din Zona Euro uitandu-se la telefoanele si intalnirile secretarului Trezoreriei americane in perioada ianuarie 2010-iunie 2012, perioada care include acorduri de ajutorare a unor membri UE precum Grecia, Irlanda si Portugalia.
In urma analizei, Jean Pisani-Ferry a constatat ca, dupa reprezentantii Fondului Monetar International (mai intai Dominique Strauss-Kahn, apoi Christine Lagarde precum si vice-presedintii FMI din acest interval temporar), presedintele Bancii Centrale Europene -mai
