Un raport elaborat de către 'Conferinţa asupra pretenţiilor materiale ale evreilor împotriva Germaniei' (Claims Conference) şi Organizaţia Mondiala a Evreilor privind Restituirea Bunurilor (WJOR) a menţionat Belarusul, Bosnia, Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Macedonia, Polonia, România, Serbia, Slovenia şi Ucraina, drept ţări care nu par '”să fi făcut progrese semnificative” în punerea în aplicare a angajamentelor asumate în 1998, privind stabilirea originii operelor de artă suspecte, iniţierea de proceduri judiciare pentru restituire şi căutarea moştenitorilor evrei ai unor astfel de lucrări, notează luni Associated Press (AP), citată de Agerpres.

O bătălie în justiţie în SUA privind cine deţine o comoară imensă de artă confiscată de acoliţi ai naziştilor din Ungaria este exemplul cel mai proeminent de politici controversare privind restituirea în foste ţări comuniste din Europa de Est.

Moştenitorii bancherului evreu baronul Mor Lipót Herzog au intentat proces săptămâna trecută împotriva guvernului ungar, la Tribunalul Districtual din Washington, şi au dat în judecată mai multe muzee de stat pentru a încerca să recupereze lucrările de artă ale bancherului.

Potrivit AP, nenumărate alte lucrări şi colecţii aflate în muzee din Bucureşti, Belgrad sau Budapesta, au fost şi ele odată proprietatea unor evrei, ce au fost obligaţi să le predea aliaţilor nazişti ai Germaniei sau pur şi simplu le-au abandonat atunci când au fost nevoiţi să fugă pentru a-şi salva viaţa.

Este puţin probabil însă ca alte exemple de artă expropriată să fie la fel de valoroase ca lucrările solicitate de către moştenitorii lui Herzog, care includ picturi de El Greco, van Dyck, Velazquez şi Monet şi a căror valoare este estimată la peste 100 milioane dolari. Luate colectiv, picturile, sculpturile şi alte obiecte de artă răspândite pe teritoriul Rusiei, al blo