Descentralizarea, ca obiectiv sectorial al reformei in administratia publica constituie, printr-o abordare sistemica, tinta sau obiectivul oricarei politici administrative bazata pe principii profund democratice, al carui pilon principal il constituie statul unitar.

Prin urmare, administrarea intereselor locale ca rezultat al descentralizarii, se realizeaza de catre autoritati liber alese de catre cetateni, dispunand de mijloace financiare proprii si o putere de decizie autonoma, in limitele prevazute de lege. In consecinta, alegerile constituie criteriul descentralizarii care are la baza liberul exercitiu al drepturilor si libertatilor cetatenilor.

Descentralizarea, se asigura de catre cetateni avand la baza principiul democratiei participative in rezolvarea problemelor locale, prin alegerea autoritatilor publice locale si a Parlamentului Romaniei, fapt care ne conduce la asertiunea potrivit careia descentralizarea este democratia aplicata la administratie. Ignorând teorii si doctrine, administratia publica reprezinta in viziunea mea un sumuum de servicii al caror scop principal il constituie realizarea interesului general raportat la trebuintele materiale si spirituale ale cetatenilor, rezultate din agenda sau proiectele formatiunii politice care a castigat alegerile si in urma carora au luat fiinta autoritatile publice locale si Parlamentul. Prin urmare, sistemul electoral este cel care pune la dispozitia corpului electoral mijloacele legale necesare in vederea realizarii in fapt a unui drept constitutional fundamental: de a alege si de a fi ales.

In viziunea mea, consider ca sistemul electoral poate fi privit ca un serviciu public pe care administratia publica il pune la dispozitia cetatenilor in scopul alegerii de catre acestia a autoritatilor publice si a Parlamentului ca rezultat al procesului de repartizare a mandatelor (parlamentare sau l