În timp ce Ungaria şi Polonia se anunţă ca destinaţiile privilegiate ale investiţiilor chineze în Europa Centrală şi de Est, la Bucureşti, Camera de Comerţ nu a fost în stare să ţină investitorii chinezi nici măcar o zi la un forum ce le era dedicat. Aceştia au preferat să plece înainte de încheierea manifestării la Budapesta.
Victor Ponta declara într-un interviu din ianuarie 2011 că nu ar mai trebui să împrumutăm bani de la FMI, ci de la Rusia şi China. Nici zece zile mai târziu, preşedinţii Chinei, Hu Jintao, şi Poloniei, Bronislaw Komorowski, semnau la Beijing un parteneriat strategic. În luna mai, premierul Wen Jiabao făcea o vizită în Islanda, Suedia, Polonia şi Ungaria şi semna, la Budapesta, acorduri de investiţii de miliarde de euro. În schimb, un forum privind „Contribuţia Chinei la dezvoltarea regiunii Dunării", care trebuia să se desfăşoare luni şi marţi la Bucureşti, la care au participat reprezentanţii a 20 de firme chineze, s-a încheiat cu un eşec după numai o zi, chinezii făcându-şi bagajele şi plecând la... Budapesta.
„Vântul bate dinspre Est", declara Viktor Orban, celălalt premier est-european care crede că ţara sa „nu este o colonie" a Occcidentului, imediat după ce a ieşit de la discuţiile cu FMI, în iulie 2010. Şi el spera, ca şi Ponta, să schimbe condiţiile impuse de Uniunea Europeană şi de FMI cu mirajul banilor ieftini veniţi din Rusia şi China.
Orban, furios pe criticile adresate de Bruxelles şi de capitalele europene pentru modificarea Constituţiei, restrângerea libertăţii de expresie şi subminarea de către guvernul său a statului de drept şi independenţei justiţiei, a uitat de principiile tinereţii - când organiza marşuri de protest împotriva masacrului din Piaţa Tienanmen şi îl primea pe Dalai Lama la Budapesta - şi şi-a descoperit o nouă dragoste pentru China comunistă, dar plină de bani. Dacă, Ponta, doreşte să