Peste strada îngustă din faţa Teatrului Mic din Bucureşti, o doamnă guralivă iese să o dirijeze către un loc de parcare pe Anca Ţurcaşiu. \"Aici, parcaţi fără nicio problemă, nu blocaţi pe nimeni, pe uşa asta numa eu ies\", spune zâmbind femeia. Artista îşi parchează maşina, se asigură că s-au stins farurile şi intră în holul mic al teatrului. Salută popular pe toată lumea şi apoi se îndreaptă energic către scări. Urcă cu viteza unei puştoaice de 17 ani. Prima dată îşi aşază pe masă cina: un iaurt mare şi două mere. Le mănâncă neapărat înainte de ora 7.00 seara. Oricum, la ora aceea e pe scenă, va fi doamna Van Hopper în musicalul \"Rebecca\".

Din vara anului 1990 e ovo-lacto-vegetariană. Nu a mai mâncat carne, dar le găteşte soţului şi fiului ei. "Nu gust niciodată. Mâncarea iese mai sărată, mai nesărată. Acum le-am făcut nişte şniţele din piept de curcan şi s-au văitat că au ieşit sărate. Eh, asta e", zâmbeşte Anca Ţurcaşiu, cerând înţelegere.

Cântăreaţa din generaţia lui Temişan, a lui Adrian Enache sau a Oanei Sârbu e "bombă sexy" în 2011. Le-a "umilit" pe divele de 20 şi un pic de ani, printr-un pictorial în care, la 40 de ani, a afişat un corp de invidiat. Într-un interviu acordat EVZ, Anca Ţurcaşiu a povestit despre cu cum au fost primii paşi ai carierei, cum a intrat Securitatea în vorbă cu ea când era o puştoaică de doar 16 ani şi cum a devenit cântăreaţă, deşi nu şi-a dorit niciodată acest lucru.

Cum ai ales muzica?

N-am ales-o niciodată, n-am vrut să fac muzică, am ales teatrul. Am mers la cursurile lui Petrică Gheorghiu. Se întâmpla pe la 15 ani. Aşa am ajuns să fac Şcoala Populară de Arte, oarecum împinsă cu forţa, între ghilemele de rigoare, de mama mea care m-a înscris la cursurile de muzică. După care, pe la 16 ani am apărut la festivalurile de la Mamaia, trimisă de ei, de la şcoală, dar eu nu mi-am dorit