Scris pe fundalul crizei economice incepute in 2008, cel mai recent roman al lui Paul Auster, Sunset Park, reafirma dezamagirea tot mai accentuata a scriitorului fata de America, "o tara in care oamenii urasc cartile", iar bancile te arunca in strada cind, dupa ce ti-ai pierdut jobul, nu le mai poti plati ratele. "La inceput a fost uluit de harababura si mizerie, de paragina. Rar a intrat in case lasate in conditii bune de fostii proprietari. Cel mai adesea trebuie sa fi existat o izbucnire de violenta si minie, o despartire devastatoare, de un vandalism capricios - de la robinete de bucatarie deschise si cazi din care apa se revarsa, pina la pereti doboriti cu barosul sau loviti ori pereti acoperiti cu graffiti obscene sau ciuruiti de gloante, ca sa nu mai amintim de tevile de cupru smulse, de covoarele decolorate, de mormanele de cacat lasate pe podeaua sufrageriei. Acestea sint exemple extreme, poate, acte impulsive nascute din furia celui deposedat, declaratii dezgustatoare, dar de inteles, ale disperarii, insa chiar daca nu il cuprinde intotdeauna repulsia cind intra intr-o casa, nu deschide niciodata o usa fara un sentiment de groaza." Martorul tuturor acestor "atrocitati" este Miles Heller, un tinar de 28 de ani a carui misiune este sa debaraseze casele de resturile lasate de fostii proprietari pentru ca, mai apoi, altcineva sa le pregateasca pentru urmatorii. Este un job prost platit, este un job aflat cu mult sub pregatirea sa, dar de sapte ani incoace, de cind a plecat de-acasa, din West Village, Manhattan, Miles Heller se afla intr-un continuu proces de autoflagelare, nu fizica, dar spirituala, pentru ceva de care se considera vinovat si pentru care trebuie sa plateasca. In prezent, locuieste undeva in Florida, iar jobul lui nu este doar sa debaraseze casele, ci sa se debaraseze si pe sine de cit mai multe din lucrurile care definesc traiul uman confortabi