Cu două săptămâni în urmă, ziarele din Timişoara spumegau neputincios. Ediţiile locale livrau titluri mari şi puneau trei semne ale exclamării. Ce se întâmplase?
Un om se plimba cu şalupa pe Bega, testând rezistenţa la sfidări a bănăţenilor. Omul era Adrian Iosif Cocoană, petrecăreţul care în 2008 se suise cu un Ferrari pe trotuar, îl ucisese pe tânărul de 28 de ani Peter Lucian Reja şi-i rănise prietena. Admis în clubul dătătorilor cu tifla, Cocoană a descoperit că se afla într-o companie selectă. Vecinii lui de lojă se numeau Carmen Păunescu, Ali Imran, Cristian Bernevig şi - poate că aţi uitat, deşi n-ar trebui - Luca Ştefănoiu, deputatul care a ucis un copil de cinci ani, declarând apoi că alcoolemia ridicată i se trăgea de la merele consumate la volan. Fire prevăzătoare, Adrian Cocoană şi-a ales un avocat pe măsură: Maria Văsâi, fosta ambasadoare în instanţă a lui Sile Cămătaru, Cristian Cioacă, Daniel Corogeanu-Tanacu şi a altor figuri iconice ale spiritualităţii româneşti. Alegerea a fost inspirată: doamna avocat a declarat fără şovăire că distinsul ei client trebuie judecat în stare de libertate fiindcă nu deţine armă şi nu este un pericol public.
În felul ei, Maria Văsâi avea dreptate. Ce rău mai putea să-i facă Adrian Cocoană lui Lucian Reja? Şi ce pericol public ar mai fi putut provoca, din moment ce părăsise locul accidentului? Se vede treaba că împărţitorii dreptăţii au judecat la fel, căci Adrian Cocoană a fost redat Ferarriului, şalupei şi anturajului. Liber să se plimbe ziua în amiaza mare pe Bega, sub ochii uluiţi ai timişorenilor, liber să petreacă în clubul Heaven după ce îşi expediase victima în clubul Hell. Mari furnizori de pronosticuri, timişorenii sunt siguri că sentinţa în cazul Cocoană va fi „doi ani cu suspendare”. Fapt interesant, canotorii care se antrenau de obicei pe sub podurile Timişoarei au dispărut din peisaj
