Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut an de an şi nici criza nu a reuşit să le domolească, iar diminuarea lor apare ca una dintre soluţiile care pot fi avute în vedere de Guvern pentru ajustarea puternică a deficitului bugetar anul viitor la un nivel finanţabil, de sub 3% din PIB.

Perspectivele unei astfel de ajustări sunt deocamdată în ceaţă, iar situaţia este complicată de faptul că 2012 este an electoral.

Guvernul a mizat iniţial pe o creştere în 2012 a cheltuielilor cu bunuri şi servicii cu 6,6%, până la 31,2 mld. lei (7 mld. euro), adică 2 mld. lei cheltuiţi în plus faţă de acest an, potrivit Strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2012-2014. Strategia se baza însă pe o creştere economică de 3,5-4%, care a devenit acum o iluzie, creşterea revizuită spre 2% fiind ea însăşi una ambiţioasă, având în vedere tensiunile de pe pieţele externe care vor lovi exporturile, unul dintre motoarele PIB.

Şeful Consiliului Fiscal Ionuţ Dumitru spunea recent că ajustarea cheltuielilor cu bunuri şi servicii trebuie făcută în mod sănătos prin reducerea facturii de funcţionare a statului şi nu prin transferul cheltuielilor "dintr-un buzunar în altul".

În acest an Guvernul a reuşit să reducă cheltuielile de personal şi pe cele cu asistenţa socială, dar cheltuielile de bunuri şi servicii şi-au continuat ascensiunea, cu ritmuri de creştere de peste 10%-15% faţă de anul trecut. Evoluţia a fost explicată de Ministerul Finanţelor prin plăţile pentru servicii medicale şi medicamente. Pe structură, creşterea s-a înregistrat în cea mai mare parte la Ministerul Sănătăţii, ca urmare a reclasificării unor cheltuieli, precum şi la bugetele locale, ca urmare a preluării spitalelor de către administraţiile locale. Se menţin în continuare sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului precedent cheltuielile de personal, subvenţiile şi asistenţa socială.

Experienţ