Există locuri în care frumuseţea sufletească a oamenilor este însoţită de frumuseţea naturii. Un astfel de loc, aflat la poalele masivului Caraiman, este ilustrat de dna dr. Maria Iacob, la rubrica Albumul cu clipe.

Răsfoind albumul cu amintiri, privirea a întârziat mai mult asupra unor imagini cu locuri pline de frumuseţe, a naturii, dar şi sufletească, a oamenilor din acele locuri. Mare parte a timpului o petrecem în ora Publicitate şul zgomotos şi agitat. În puţinul timp în care reuşim să ne ocupăm de noi şi evadăm din oraş, căutăm câte un loc în care să găsim bunătate, speranţă, încurajare, linişte sufletească şi odihnă. Lăsând în urmă aerul îmbâcsit de praf al marelui oraş, mergând spre munte, admirând frumuseţea neatinsă a naturii şi respirând aerul curat, parcă uiţi de toate. Se vede, la un moment dat, marea cruce de pe Caraiman. Înconjurată de nori, pare suspendată în cer, de unde ne veghează pe toţi. Aici, într-o poiană, la poalele munţilor, se află complexul monahal Caraiman. Este cea mai nouă mânăstire, ctitorită de un om cu harul lui Dumnezeu. Întâi s-a făcut bisericuţa de lemn, apoi biserica mare şi chiliile cele noi. Lăcaşuri în care speranţa ia locul deznădejdii, iar bucuria locul tristeţii apăsătoare. Este amenajată şi o cascadă mică, străjuită de un pod de lemn. Mulţi pelerini privesc gânditori apa limpede cu peşti roşii şi aruncă în apă câte un bănuţ. Clipele petrecute în astfel de locuri sunt de neuitat şi nimeni nu ni le poate lua.

Există locuri în care frumuseţea sufletească a oamenilor este însoţită de frumuseţea naturii. Un astfel de loc, aflat la poalele masivului Caraiman, este ilustrat de dna dr. Maria Iacob, la rubrica Albumul cu clipe.

Răsfoind albumul cu amintiri, privirea a întârziat mai mult asupra unor imagini cu locuri pline de frumuseţe, a naturii, dar şi sufletească, a oamenilor di