Astăzi, în comuna Ormeniş, localnicii sărbătoresc Fărşangul – ceremonialul de primăvară al comunităţii maghiare din Ţara Bârsei. Sărbătoarea va începe la ora 10.00 şi este organizată de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Braşov. Fărşangul nu este doar o sărbătoare locală. Este întâlnit şi în alte zone ale ţării, dar sub alte denumiri. În Banat poartă numele de Zapostit, fiind pentru scurt timp un prilej de răsturnare a ordinii admise, prilej de distracţii aproape orgiastice, care amintesc de anticele sărbători din pragul primăverii – săptămâna nebunilor sau Saturnaliile vechilor romani. Această sărbătoare există şi în alte colţuri ale lumii: în Germania, America Latină, Franţa şi Spania. La noi, Fărşangul este un obicei tradiţional al comunităţii maghiare cu dată mobilă, care are loc în fiecare an de lăsata secului de Paşti, obicei legat de reînvierea timpului anual. Pregătirile pentru Fărşang încep la Ormeniş cu două săptămâni înainte de data fixată. La acest obicei participă feciorii care pleacă în armată în acest an, precum şi cei care vor pleca anul următor. Aceştia poartă diferite măşti care parodiază în principal nunta şi logodna. Măştile sunt animaliere (urs, lup) şi umane (doctor, ghicitor, preot, ţigan, mire, mireasă), confecţionate după imaginaţia fiecăruia. La pregătiri participă şi fetele din sat, care-i ajută pe feciori la confecţionarea măştilor, la împodobirea animalelor (cai, măgari) şi a carului alegoric care conduce alaiul pe uliţele satului. Zarva asurzitoare pe care o produce alaiul are rostul de a alunga tot ceea ce înseamnă răutate, necurăţenie şi chiar anotimpul rece, asimilat morţii temporare a naturii, întunericului, infertilităţii. Sătenii adunaţi la porţile caselor cinstesc alaiul cu gogoşi, sume de bani, pălincă şi ouă nefierte. Din ouăle adunate se face o papară mare, din care se va înfrupta î