Cel mai recent film al lui David Cronenberg, „Metodă periculoasă“, şi-i alege ca personaje pe celebrii Jung şi Freud, precum şi pe frumoasa femeie care a dus la despărţirea lor.
Pare oarecum surprinzător acest subiect - disputa dintre Freud şi Jung - pentru reputatul regizor canadian David Cronenberg, maestru al thrillerului - SF, horror sau psihologic -, precum şi minuţiozitatea, încununată cu reuşită, cu care îl tratează. Este pentru prima oară când cineastul îşi explorează obsesiile prin intermediul unui film de epocă, başca şi biografic.
La o privire mai atentă, însă, Cronenberg nu se îndepărtează de principalele sale teme, pe care le-a urmărit cu obstinaţie de-a lungul unei cariere de decenii. Opera canadianului este una dintre cele care se pretează cel mai bine unei analize cu instrumentele psihanalitice, aşa că o călătorie la izvoarele psihanalizei efectuată de Cronenberg era binevenită. Orice mare cineast simte, la un moment dat, nevoia unui excurs într-un film de epocă, iar Cronenberg, cu această „Metodă periculoasă", nu face excepţie.
Ceea ce diferă acum este modul de prezentare, ambalajul cu alte cuvinte. Flamboaianţei vizuale şi scenelor dure şi intense - câteodată greu de suportat - din filme ca „Videodrome", „The Fly"/ „Musca", „Dead Ringers"/ „Inseparabilii", „M. Butterfly", „Crash", „eXistenZ" sau „Spider" le-au luat locul o eleganţă a tratării şi o compoziţie riguroasă, potrivite, de altfel, cu belle epoque-ul în care se desfăşoară acţiunea. „Cuminţirea" stilului cineastului era de altfel vizibilă de la precedentele sale două filme, thrillerele psihologice „A History of Violence"/ „Umbrele trecutului" şi „Eastern Promises". Doar scenele de sălbatică isterie sexuală ale Keirei Knightley mai amintesc de secvenţele şocante care au fost, multă vreme, „marca" regizorului.
Un triunghi intelectual
Personajele centrale ale filmu
