Numărul românilor care donează sânge a crescut cu 30% faţă de anii precedenţi. Şi, totuşi, medicii nu sunt optimişti în privinţa acestei schimbări. Ei susţin că sărăcia, nu generozitatea îi face pe oameni să-şi ofere sângele pentru salvarea semenilor.
Orice persoană care donează sânge are mici beneficii stabilite prin lege: un set de analize gratuite, bonuri de masă de aproximativ 60 de lei, o zi liberă de la serviciu şi un abonament lunar pentru transportul în comun cu 50% mai ieftin.
Nu par avantaje importante, dar sunt totuşi tentante pentru unii dintre conaţionalii noştri. Potrivit specialiştilor, pentru a creşte calitatea sângelui destinat transfuziilor, donarea ar trebui să fie un act benevol, nerecompensat în niciun fel. Acest lucru este de dorit fiindcă, în ciuda măsurilor de siguranţă (chestionare la care donatorul trebuie să răspundă cu sinceritate şi analize de sânge realizate pe loc), nu tot sângele recoltat de la donatorii interesaţi de beneficii are calitatea necesară pentru a fi transfuzabil.
„Există, de exemplu, multe boli infecţioase care sunt imposibil de testat din cauza costurilor pe care nimeni, nicăieri în lume, nu şi le asumă", spune medicul hematolog Doina Goşa, directorul Centrului de Transfuzii Sanguine din Bucureşti. Chiar dacă unii donatori îşi ascund bolile pentru a obţine beneficii de pe urma donării, riscurile sunt minime pentru primitori.
La teste care se fac ulterior sângelui donat, se pot depista bolile transmisibile prin sânge precum sifilisul, HIV, virusul hepatitic C şi virusul hepatitic B, precum şi leucemia, mai spune medicul hematolog Doina Goşa. Dacă sângele nu este curat, se aruncă.
Donatorii, adunaţi pe internet
Indiferent de motivele care îi împing pe oameni să doneze, gestul lor este salvator. Andrei Ariciu (23 de ani) se numără printre cei care au primit sâng